CIFRELE VORBESC

De ce fermierii români nu pot primi prețuri la grâu ca la Paris, ci doar ca la Moscova sau Kiev: Marfa locală concurează în toate piețele strategice cu produsele agricultorilor din Rusia și Ucraina

2808162283700d1e9f89z-595ba3709cb79.jpg

Gabriel Razi 04 iulie 2017
Grâul românesc, cel mai important produs de export al agriculturii românești, se confruntă cu concurență acerbă din partea mărfii ucrainene și rusești în absolut toate piețele strategice de export. Acesta este și principalul motiv pentru care cotația din porturile locale este aliniată aproape exact la cotațiile din celelalte puncte de export din bazinul Mării Negre.
În sezonul 2016/2017, unul de record istoric pentru exportul de grâu românesc, comercianți au reușit să livreze marfa produsă de fermierii români către 25 de piețe strategice, destinații ce acoperă peste 99% din volumul total livrat internațional în acest sezon.
În cele 25 de piețe strategice de export ale grâului românesc, destinații ce au generat volume de peste 20.000 MT, marfa produsă local concurează aproape în totalitate cu grâul recoltat de fermierii din Rusia și Ucraina.
Grâul rusesc este prezent în 21 din cele 25 de destinații strategice de export ale grâului românesc, iar marfa ucraineană este prezentă în 17 dintre aceste destinații.
Împreună, grâul rusesc și ucrainean este prezent în 16 dintre piețele strategice de export ale României.
Concurența rusească și ucraineană în piețele de export ale României este cu atât mai relevantă în condițiile în care competitorii de la Marea Neagră au o capacitate de export mult superioară față de cea a economiei locale.
Rusia reușește să vândă volume mai mari față de cele locale în 13 dintre primele 25 de destinații de export ale grâului românesc, iar Ucraina reușește să facă afaceri superioare în 7 dintre aceste piețe.
În piețele strategice de export, grâul românesc nu întâmpină concurență rusească sau ucraineană în doar trei dintre aceste piețe, însă acestea generează volume marginale.
Mai mult, exportul este o axă cheie în generarea de lichiditate pe piața grâului atât pentru România, cât și pentru Rusia și Ucraina.
Exportul de grâu românesc din sezonul 2016/2017 se ridică la 6.3 milioane MT, în timp ce consumul intern se ridică la 3.4 milioane MT.
Exportul de grâu al Rusiei din sezonul 2016/2017 se ridică la 27.5 milioane MT, iar consumul intern este cifrat la 40 milioane MT.
Exportul de grâu al Ucrainei în sezonul 2016/2017 se ridică la 17.8 milioane MT, iar consumul intern este evaluat la 10 milioane MT.
Vulnerabilitatea grâului românesc în fața mărfii exportate de Rusia și Ucraina este alimentată și de structura limitată a destinațiilor de export.
În piețele de export ale României, printre care se numără și mari cumpărători la nivel mondial, Rusia își trimite 51% din volumul de export, iar Ucraina livrează 43% din cantități către aceste economii.
Grâul românesc de panificație 12.5% se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație echivalentă cu 184 dolari/MT FOB, iar marfa cu aceleași specificații pleca la export din porturile rusești cu o cotație de 186 dolari/MT FOB și din porturile ucrainene cu un preț mediu de 185 dolari/MT FOB.
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: