O treime din suprafața acoperită cu porumb în Vaslui este blocată în era semințelor "din pătul", o tehnologie uitată de 85 de ani de forțele agricole mondiale

samanta-necertificata-578cb391a0d03.jpg

Gabriel Razi 18 iulie 2016
Vaslui, al treilea cel mai mare județ agricol din Moldova și una dintre cele mai mari zece piețe regionale pentru porumb din România, reușește să obțină o productivitate medie multianuală la porumb de numai 3 tone/ha, al treilea cel mai mic randament la nivel de economie, respectiv un minus de 21% față de media națională.
Unul dintre elementele ce stă în spatele ecartului de productivitate este utilizarea în câmpuri a semințelor necertificate, așa-numitele semințe „din pătul”, materialul genetic salvat din recoltele precedente.
Aici o treime din cele 100.000 de hectare însămânțate an de an cu porumb sunt acoperite cu semințe „din pătul”.
Agricultura românească este una dintre puținele din Uniunea Europeană unde fermierii mai folosesc astfel de semințe de porumb, o tehnologie la care forțele agricole mondiale au renunțat în urmă cu mai bine de opt decenii în favoarea semințelor hibride.
„Doar fermele de până la 3 hectare mai au semințe salvate într-o pondere importantă”, a spus Antonia Ivașcu, directorul AISR, organizația furnizorilor de semințe profesionale pentru agricultură din România, la un eveniment agricol în localitatea Negrești din Vaslui.
Fermele din acest segment de dimensiune sunt în continuare o realitate în Vaslui, județ unde 20% din suprafața arabilă este lucrată în cadrul unor astfel de exploatații.
Supra-fragmentarea fermelor este o realitate și pentru alte județe agricole ale României, acesta fiind unul dintre elementele ce ține productivitatea porumbului românesc pe ultimele locuri ale clasamentului european.
Randamentele porumbului românesc sunt susținute însă, în același timp, de afacerile producătorilor agricoli cu exploatații semi-industriale și industriale. În acest segment, cea mai importantă categorie este cea a fermelor ce lucrează între 100 și 1.000 de hectare.
Din acest segment face parte și omul de afaceri Costică Cioată, administratorul fermei Agro-Tora de 750 de hectare, situată în localitatea Negresti, la 30 de kilometri la nord-vest de orașul Vaslui.
Costică Cioată, administratorul fermei Agro-Tora, este unul dintre cei peste 300 de fermieri din Vaslui ce exploateaza intre 100 si 1.000 de hectare in fermele lor.
„In fiecare an testez hibrizi noi de porumb. Acum arată foarte bine, porumbul a polenizat, este în faza de lapte și ceară”, a spus Costică Cioată.
Fermierul din Negrești a dedicat 15% din suprafața pe care o lucrează culturii de porumb, aceasta fiind a treia cea mai importantă cultură din ferma sa după grâu și floarea-soarelui.
„Pot pierde între 30% și 40% din producția la hectar în cazul în care vor fi evenimente meteo. Al doilea știulete poate cădea și primul poate face un număr mai mic de boabe”, a explicat Costică Cioată.
Indiferent evoluția viitoare a vremii, administratorul Agro-Tora așteaptă o productivitate medie peste media la nivel de economie.
„Pot face și 5 tone/hectar în cazul unui stres hidric, dar am tehnologie pentru cel puțin 10 tone/ha”, a spus el.
Agricultura românească așteaptă în acest sezon o productivitate medie de 4,25 tone/hectar la porumb, arată prognoza din luna iulie a USDA.
Estimarea preliminară a recoltei totale de porumb indică spre un volum de 10,5 milioane de tone la nivel de economie, în creștere cu 23% față de sezon precedent.
România este cel mai mare cultivator de porumb din Uniunea Europeană și al doilea cel mai mare producător în spatele Franței.
 
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: