VIDEO. Profesioniști în agribusiness

Producătorii de îngrășăminte așteaptă încasările fermierilor din rapiță, orz și grâu pentru a accelera vânzările

profesionisti-in-agribusiness-571dd65bf0044.jpg

Gabriel Razi 25 aprilie 2016
Urmăriți emisiunea completă aici:
Jucătorii locali de pe piața îngrășămintelor așteaptă ca fermierii locali să facă primele vânzări din noile recolte ale sezonului 2016/2017 pentru a accelera ritmul vânzărilor în condițiile în care primăvara ploioasă și cotațiile scăzute la cereale au diminuat apetitul producătorilor agricoli pentru investiții în programe de fertilizare.
Aceasta a fost una dintre concluziile emisiunii „Profesionisti în Agribusiness”, difuzată duminică în direct la Agro TV.
„Ne bazăm pe acești bani (încasările din grâu, rapiță sau orz – n.red.), dar și fermierii se bazează pe acești bani. (...) Sfatul meu pentru fermieri este să înceapă să cumpere o parte din fertilizanți în perioada verii”, a spus Călin Pop, director național de vânzări al Azomures, cel mai mare producător local de îngrășăminte.
Investițiile făcute de fermieri din fondurile generate de vânzările de grâu, rapiță sau orz ce urmează a fi făcute în această vară sunt principala țintă vizată de furnizorii de îngrășăminte în condițiile în care condițiile dificile de piață i-au pus în gardă pe producătorii agricoli de la începutul acestui an.
„Am văzut reținerea fermierilor de a investi în cultura actuală, consider că este un risc major, mă refer la culturile de toamnă. Sub această presiune a prețurilor scăzute fermierilor le este teamă să investească”, a spus Cerasela Achim, directorul comercial al combinatului de îngrășăminte CICh din Năvodari.
Lispa de apetit a fermierilor pentru a derula programe de investiții în fertilizare în prezent se adaugă unui nivel mediu al consumului de îngrășăminte aflat deja la o treime din pragul optim.
Consum scăzut
Fermierii locali consumă în medie puțin peste 200 de kilograme de îngrășăminte chimice/ha, la o treime față de doza optimă economică. 
Diferența de două treimi este valabilă și în comparație cu nivelul de consum de îngrășăminte din Franța sau Germania, cei mai mari doi producători agricoli din UE.
„Sunt foarte multe terenuri în proprietate privată, fărâmițate, lucrate empiric, multe sunt lucrate după ureche, astfel că este loc de creștere (...). Consumurile, noi putem să spune să fie cât mai mari, dar acestea trebuie să fie raționale și să ofere profit”, a spus Cristian Calu, director de marketing al producătorului norvegian de îngrășăminte Yara.
Structura de proprietate asupra terenului din mediul rural rămâne în continuare unul dintre factorii limitatori în fața majorării consumului de îngrășăminte de pe piața locală.
Acest element este și unul dintre cele ce determină diferența de productivitate existentă între agricultura romanească și competitorii vest-europeni.
„Teoretic putem estima o dublare a pieței în următorii zece ani, cred că se va schimba radical piața. Acum ne bazăm în proporție de 60% pe produse foarte simple cum sunt nitratul de amoniu sau ureea. Viitorul va fi altul, cu produse mult mai complexe din punct de vedere agro-chimic”, a spus Călin Pop de la Azomures.
Creșterea din viitor vine din servicii și din fertilizanți avansați
Creșterea pieței locale de îngrășăminte va fi susținută în viitor de extinderea operațiunilor companiilor din acest segment către furnizarea de servicii de cartare agro-chimică sau aplicarea de programe complexe de fertilizare precum sunt cele ce folosesc îngrășămintele foliare.
„Ca să oferi un program de fertilizare trebuie să știi ce este în sol, recomandarea noastră pentru fermieri este aceea de a-și face o cartare”, a spus Cristian Calu de la Yara.
 Afacerile de cartare a terenurilor arabile fac în prezent primii pași mai hotărâți în piața agricolă locală, iar producătorii de îngrășăminte testează terenul în acest segment.
„La un moment dat cred că vom face o divizie separată de consultanță că să ajutăm generația veche de fermieri să fie depășită de generația nouă de fermieri”, a spus Călin Pop de la Azomures.
Într-o fază incipientă sunt și afacerile locale bazate pe fertilizanți foliari, un segment ce se pretează atât pentru cultura mare, cât și pentru segmentul legumelor.
„Fertilizarea foliară este într-un con de nebuloasă, este o fază de nutriție importantă, dar nu a fost explicată și înțeleasă. Fertilizarea foliară nu va înlocui îngrășămintele de bază, o văd ca pe o salată pe lângă o friptură”, a spus Cerasela Achim de la CICh.
Ce au mai spus invitații de la "Profesioniști în Agribusiness"
Călin Pop, director național de vânzări Azomures
@ Nu producem cât este cererea pe piața locală, nici nu cred că în viitor vom dezvolta capacități să acopere piața locală. Este o situație pe care nu am dorit-o, am fi  dorit să acoperim cererea internă la un nivel de 80%-90% din producția internă. Acoperim acum doar 50% 60% din cererea locală.
@ Cred că toată piața de fertilizanți este bazată pe prețuri nete, nu pe prețuri legate de performanță sau volum.
@ Prețul îngrășămintelor este sub o mare presiune, așa cum nu a fost probabil în ultimii zece ani. Prețul gazului a scăzut, scade și prețul celorlalte minerale folosite ca materii prime pentru îngrășăminte, iar asta se va reflecta în prețul de piață al fertilizantului. Factorul principal va fi presiunea pieței, este o criză de supraproducție acum.

Cerasela Achim, director comercial CICh
@ Per total,  consumul considerăm că e încă mic în comparație cu cel din Occident, să nu uităm că în Occident discutăm de agricultură în sistem irigat, nu știu dacă ne vom putea compara cu consumurile de acolo atâta timp cât ne lipsește această verigă – irigația.
@ Din punctul meu de vedere, fertilizanții au fost feriți de nebunia discounturilor, cei mai afectați au fost cei din sectorul pesticidelor și semințelor, acolo este o nebunie. Noi pe fertilizanți am fost mai feriți.
@ Profitabilitate pe îngrășăminte a fost tot timpul una mică, am discutat tot timpul de marje mici în industria asta. Tot timpul cerealele au fost corelate că preț cu îngrășămintele. Atâta timp cât prețurile cerealelor sunt la o limită destul de joasă în acest moment datorită stocurilor nu văd posibilă creșterea prețului la îngrășăminte.
Cristian Calu, director de marketing Yara
@ Noi suntem și adepții plății în avans, avem formulări de creditare pe perioadă scurtă, dar nu discutăm discounturi. În piață apar diferențe de preț din rațiuni de logistică, sunt prețuri diferite (în funcție de regiune-n.red.) din considerente de cale de livrare.
@ Este loc pentru toată lumea, în primul rând asta o arată și numărul mare de jucători pe piață. Sunt în piață companii din Africa, din fostele state sovietice, din China, e loc pentru toată lumea. 
@Fermierii investesc în semințe și nu dau posibilitate geneticii să se exprime. Să investești în know-how și să nu îi dai mâncare plantei este o anti-cauza.
 
 
 
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: