VIDEO. Profesioniști în agribusiness

Recoltele bogate au pus afacerile fermierilor pe harta de interes a bancherilor, dar piața mai are loc de creștere: plusul va veni din asigurări, cadastru și instrumentele de management al riscului

profesionisti-in-agribusiness-574b097f24cc1.jpg

Gabriel Razi 29 mai 2016
Urmăriți emisiunea completă aici:
Piața finanțărilor agricole face primii pași către un nou ciclu de dezvoltare, după ce în ultimul deceniu bancherii și-au triplat expunerile în acest sector în special în fermele industriale, finanțatorii IFN au luat cu asalt fermele medii și mici, iar furnizorii de îngrășăminte, pesticide și semințe au „patentat” livrările cu plata la recoltă.
Finanțatorii se uită cu interes către proiectele de investiții ale fermierilor cu focus pe productivitate, dar și către majorarea expunerilor prin lărgirea bazei de clienți. 
Plusul pe orizontală va veni însă doar după ce terenurile agricole vor fi cadastrate, cerealele și semințele oleaginoase vor avea un sistem de certificate de depozit funcțional, iar asiguratorii își vor extinde gama de riscuri acoperite în agricultură.
Acestea au fost câteva dintre concluziile emisiunii „Profesionisti în Agribusiness”, difuzată duminică în direct la Agro TV.
„Fermierii își reinvestesc tot profitul în afacere, deducem că există un anumit cost de oportunitate. În cultura mare producția s-a stabilizat ca și performanțe, mai rămâne de abordat doar zona terenurilor faramitate”, a spus Adrian Răducan, manager în cadrul Raiffeisen Bank.
Finanțarea fermelor industriale de pe piața locală a dus expunerea băncilor aproape de pragul de 3 miliarde de euro în acest sector, alte 1,1 miliarde de euro fiind trimise către fermele medii și mici prin intermediul banilor plasați de creditorii de tip IFN. 
Aceste 4,1 miliarde de euro sunt completate de alți 2,5 miliarde de euro pe care furnizorii de îngrășăminte, pesticide și semințe îi au în piață prin intermediul facturilor la termen.
„Este clar că lupta se ascute, tot mai multe bănci vor să fie în finanțarea agriculturii, pentru că este un domeniu din ce în ce mai activ. Sunt din ce în ce mai mulți bani și finanțatorii vor să fie acolo”, a spus Mihai Popa, directorul diviziei de agricultură al Libra Internet Bank.
Cele mai atractive segmente de piață rămân cele ale producției de cereale, semințe și boabe oleaginoase. În ultimul deceniu afacerile din aceste două segmente s-au dublat și au ajuns la 4,1 miliarde de euro anul trecut, arată Eurostat.
„Rata de default (de neplată – n.red) este mică în comparație cu orice alt sector,  este sub 2%. Acesta este motivul principal pentru care toate băncile au încercat să asigure acces la finanțare pentru ferme. Cred că în perioada următoare gradul de îndatorare al fermelor va crește. Apetitul riscului pentru bănci este mai mare decât acum un an, doi sau trei ani”, a spus Matteo Baldan, reprezentant pe piața din Banat al Veneto Banca.
Terenurile sunt cea mai atractivă garanție
Dezvoltarea pieței de finanțare agricolă depinde însă de situația juridică a terenurilor arabile de pe piața locală. Cadastrarea terenurilor din mediul rural ar urma să fie unul dintre motoarele viitoare pentru finanțarea agricolă în condițiile în care terenurile reprezintă cel mai atractiv activ pe care fermierii îl pot pune garanție pentru a obține credite.
„Din punctul meu de vedere terenul agricol este cel mai atractiv. (...) Din păcate piața activelor, în afară de cea a terenurilor este limitată, de acceea și valorile la care sunt luate astfel de active în garanție sunt diminuate mult din cauza căutării pe piață”, a spus Mihai Popa, reprezentantul Libra Internet Bank.
Presiunea pentru expansiunea fermelor prin achiziția de teren a transformat parcelele de teren într-unul dintre cele mai lichide active din ferme, în dauna silozurilor, infrastructurii din ferme sau a clădirilor administrative.
„Dacă spui – vând teren agricol – găsești cumpărător, dacă spui – vând fermă (clădirea unei ferme – n.red.) nu găsești cumpărător și atunci este vorba de valoarea de piață și de valoarea de garantare. Dacă fac un palat de un milion de euro într-un sat nu voi avea niciun cumpărător, atunci valoarea de piață va fi cea pe care cineva va fi dispus să o plătească”, a spus Mihai Popa.
Interesul bancherilor pentru terenurile arabile este generat și de potențialul de majorare a valorii acestora în viitor.
Prețul terenurilor agricole din România are una dintre cele mai accelerate rate de creștere din economia mondială, dar cotațiile sunt încă și la 10% față de nivelul de tranzacționare din economiile mature din Occident.
„Prețurile au crescut în România chiar și cu 50% în doi-trei ani. Dacă comparăm prețul de acum al terenurilor cu cel de anii trecut creștere este foarte mare, dacă comparăm cu prețul terenurilor din Franța, Germania sau Italia, unde un hectar se plătește și cu 60.000 euro, atunci putem spune că este mult spațiu pentru creștere”, a spus Matteo Baldan de la Veneto Banca.
Certificatele de depozit pot aduce o explozie de lichiditate în piața materiilor prime agricole
Terenurile arabile nu sunt mai mult decât un activ fix în lipsa recoltelor pe care fermierii le strâng sezon de sezon. Astfel, producțiile de cereale și semințe oleaginoase reprezintă alte elemente cu ajutorul cărora fermierii pot deschide ușa bancherilor.
Cel mai util instrument pe această linie – sistemul certificatelor de depozit – rămâne nefuncțional la mai mult de doi ani distanță de momentul în care legea a fost suspendată, rescrisă și trimisă în Parlament. 
„Mai așteptăm evoluții în zona de reglementare a certificatelor de depozit, așteptăm anumite îmbunătățiri. (...) Din calculele noastre, o finanțare bancară a reieșit mai ieftină decât o finanțare pe noile reglementări ale certificatelor de depozit”, a spus Adrian Răducan de la Raiffeisen.
Funcționalitatea unui sistem de certificate de depozit le-ar permite fermierilor să își depună marfa într-un siloz licențiat, iar în schimbul acesteia să primească un certificat pe baza căruia să obțină finanțări de la bănci.
Certificatele de depozit ar fi o gură de oxigen pentru fermierii ce sunt nevoiți să vândă la momentul recoltării în condițiile în care acest sistem le-ar facilita accesul la lichidități fără să fie forțați să își vândă producția.
„Fermierii ar trebui să ceară o revizuire a schemei pentru a putea refinanța un nou ciclu de producție cu ajutorul stocurilor”, a spus Adrian Răducan.
Sistemul, folosit în țări precum Canada, Ucraina sau Africa de Sud, reprezintă unul dintre cele mai simple instrumente de management al riscului, element critic pentru dezvoltarea pieței de finanțări agricole.
Asigurările dau încredere bancherilor, dar nu toți fermierii semnează polițe
Asigurările agricole sunt un alt element de siguranță în față finanțatorilor agriculturii în condițiile în care polițele oferă pârghii de predictibilitate privind încasările viitoare ale fermierilor. Regulile bancherilor sunt simple: cu cât riscurile sunt mai puține, cu atât costul finanțării va fi mai mic.
„Zona de finanțare și zona de asigurări merg mână în mână în condițiile în care, (bancherii – n.red.) știind că într-un caz de eveniment neprevăzut, în final fermierul va avea din ce să plătească credit”, a spus Călin Matei, directorul general adjunct al asiguratorului Groupama.
El a spus că România este singura economie UE care a decis implementare fondurilor mutuale pentru agricultură, în timp ce restul au mers către subvenționarea primelor de asigurări astfel încât să permită asigurătorilor să acopere riscurilor precum incidentele de mediu.
„In România am zis că vom în inventa apa caldă. (...) Vorbim de 200 de milioane de euro pentru fondul mutual, acești bani s-ar putea folosi pentru subvenția polițelor de asigurări, astfel că acestea să devină mai cuprinzătoare (...) ar reprezenta o garanție mai mare în sectorul bancar. Subvenționarea primei de asigurare poate funcționa cu un efect de levier”, a spus directorul Groupama.
Estimările asiguratorului indică spre o suprafață asigurată de 3 milioane de hectare, ceea ce arată că doar două treimi din terenurile lucrate de fermele profesioniste din România au semnate polițe. Valoarea primelor de asigurare pentru aceste suprafețe este estimată la 100 milione de lei.
România este la mai puțin de o lună distanță de momentul în care fermierii vor strânge de pe câmp rapița, orzul și grâul, trei dintre cele mai importante produse ale pieței agricole locale.
Recolta de rapiță este estimată la 1,3 milioane de tone, un record istoric absolut, cea de orz este prognzoata la 1,6 milioane de tone, în ton cu rezultatul anterior iar producția de grâu este estimată la 7,2 milioane de tone, un minus mai mic de 10% față de vârful de vara trecută.
Ce au mai spus invitații de la "Profesioniști în Agribusiness"

Matteo Baldan, reprezentant pentru piata din Banat-Vest al Veneto Banca
@ Italienii mă sună tot timpul și vor să cumpere teren arabil în fiecare zi, este interes foarte mare, să zicem că și asta este unul dintre motivele pentru care prețul terenurilor crește așa de mult.
@ Piața terenurilor agricol crește, din punctul meu de vedere, și datorită faptului că băncile vor să crediteze. Prețurile pe termen scurt vor crește cu procente de două cifre, pe termen lung poate că tendința nu va fi așa lineară.
@ Cred că această competiție cu IFN-urile este mai puțin acerbă în Vest. IFN-urile au un target mai puțin corporativ și țintesc fermieri mai mici.
@ IFN-urile se integrează cu băncile și nu fac competiție. Permit agriculturii românești să crească într-un mod complet.
@ Pentru vremea rea femierul ar trebui să aibă o linie de credit, un buffer de vremea rea cu o valoare care să acopere 25% din EBITDA.

Călin Matei, director general adjunct al Groupama
@ Povestea fondurilor mutuale a apărut acum trei ani, prin intermediul Politicii Agricole Comune 2014-2020. Există trei mecanisme de subvenționare a riscurilor: subvenția primelor de asigurări , gestionarea fondurilor mutuale și un mecanism de balanasare a veniturilor din ferme pe parcursul anilor.
@ Discuțiile privind contribuția la fondul mutual au pornit de la 10 euro/ha până la 40 euro/ha. Nimeni nu a fost capabil până acum să spună cât și cum se va contribui.
@ Dacă finanțezi un fond mutual, acelea sunt toate fondurile, nu vei avea mai mult de unde să iei. Sistemul de asigurări există, nu știu dacă fondul mutual este direcția cea mai potrivită.
@ Fermierii își asigură costurile, producția necesară pentru a-și asigura costurile. Începe să crească numărul fermieri care merg către asigurarea producțiilor optenabile.
@ Vremea este un risc. S-a vorbit numai de secetă, este un fenomen care poate afecta toată țara, dar de la jumătatea lui aprilie am avut extrem de multe fenomene meteo, a fost gridina, județul Teleorman este afectat semnificativ.
Mihai Popa, director agribusiness al Libra Internet Bank
@ Cererea este împărțită, fermierii vor atât credite de investiții cât și de capital de lucru, având cash pot negocia achizita de inputuri (ingrasaminte, pesticide, seminte, motorina).
@ Cu cash fac cele mai bune afaceri, fermierii preferă să ia credite de capital de lucru de la bancă și să lucreze ulterior cu cash iar la investiții, toți ar vrea să cumpere teren dar din păcate nu găsesc atât de mult pe cât ar dori.
@ Mașinile agricole au fost luate datorită nevoii, se face agricultură performantă în România. Acum 15 ani cine avea un tractor străin second-hand era cel mai dotat din sat. Acum fermele au dotare de ultima generație.
@ Este clar că lupta se ascute, tot mai multe bănci vor să fie în finanțarea agriculturii.
@ Sunt IFN-uri pe care le întâlnesc în piață mai mult decât bănci mari, depinde de politica băncilor, de cât vor să fie în agricultură.  
Adrian Răducan, manager în cadrul Raiffeisen Bank
@ Băncile sunt foarte reglementate, limitele de acordare a unei finanțări sunt bine conturate, IFN-urile au o flexibilitate, băncile finanțează IFN-urile și, implict, costul finanțării este mai mare decât cel bancar. Noi băncile facem educație în orice tranzacție, îi oferim fermierului repere.
@ Sunt fermieri care au avut nevoie, au nevoie de flexibilitate pentru un preț mai mare. Cine vrea costuri mai mici vine la bancă, cine vrea flexibilitate se duce la IFN.
@ Există și un mare neajuns: cadastrarea rurală. Ca terenul să poată avea valoare, ai nevoie de cadastru pe care îl așteptăm cu interes. (...) Un fermier își va putea consolida exploatația într-un cadru sănătos. Perspectiva lui de dezvoltare va trece pe o nouă treaptă.
@ Ce este eligibil (pentru o finanțare bancară-n.red.) trebuie să aibă o anumită educație, deși ofițerii acoperă acest neajuns în cazul fermierilor care nu au formație economică.
@ Acum sistemul de asigurări acoperă costurile, următorul nivel este ca sistemul de asigurări să asigure cifra de afaceri a fermierilor, astfel că și băncile vor avea sisteme mai sofistifcate.
 
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: