Dispăruți din piață după numai trei luni

România și-a acoperit 80% din programul de export de rapiță în primele trei luni ale sezonului: 1.1 milioane MT au plecat la export în perioada Iulie-Septembrie

2221915215537356379831741431061507o-59d62422c7b80.jpg

Gabriel Razi 05 octombrie 2017
Traderii de materii prime agricole prezenți în România au livrat deja clienților internaționali aproape 1,1 milioane MT de rapiță în perioada Iulie-Septembrie 2017, primele trei luni ale sezonului comercial curent.
Volumul este cu 10% mai mic decât cel din aceeași perioadă a sezonului precedent, o perioadă de record istoric pentru exportul de rapiță românească.
Rapița plecată la export în primele trei luni ale sezonului curent acoperă aproape 80% din programul total de export estimat pentru România în acest sezon.
Practic, 1,1 milioane MT de rapiță s-au vândut la export în numai trei luni, iar restul de 300.000 MT vor pleca către destinațiile finale în următoarele nouă luni ale sezonului ce se încheie oficial în luna Iunie a anului viitor.
Cantitatea exportată în primele trei luni ale sezonului de comercianții de materii prime agricole reprezintă al doilea cel mai mare volum de rapiță livrată clienților finali în ultimele zece sezoane comerciale din agricultură. 
Aceasta este și perioada în care România a început să conteze în producția și comerțul internațional cu rapiță.
Ritmul ridicat de export din primele trei luni ale sezonului este un indicator relevant ce arată preferința fermierilor români pentru a nu opta pentru stocarea de cantități importante în cazul rapiței și aceea de a vinde în perioada imediat următoare recoltării.
Vânzările rapide sunt o sabie cu două tăișuri
Volumul de aproape 1.1 milioane MT de rapiță vândută în primele trei luni ale sezonului acoperă aproape două treimi din producția locală a acestui produs din anul de piață curent.
Strategia fermierilor români, aceea de a vinde rapiță imediat după recoltă, nu s-a schimbat major în ultimul deceniu.
Exporturile din primele trei luni ale sezonului au acoperit între 59.7% și 91% din producție în acest interval, exceptând sezonul 2012/2013 atunci când secetă a distrus recolta de rapiță aproape în totalitate, iar România a avut o prezență insignifiantă pe piața de export a acestui produs.
Vânzările rapide de rapiță imediat după ce semințele au fost strânse de pe câmp funcționează sub forma unei săbii cu două tăișuri.
Pe de-o parte rapița are rolul unui produs generator de lichidități rapide în perioada în care fermierii sunt presați de stingerea datoriilor de înființare a culturilor, iar de celalalta parte vânzarea rapidă exclude fermierii care au renunțat rapid la rapiță de la restul de nouă luni de volatilitate din piața internațională a rapiței.
În sezonul 2016/2017 prețul futures al rapiței a avut un minim de 350 euro/MT și un maxim de 428 euro/MT pe piața bursieră din Paris.
Pe parcursul sezonului curent 2017/2018 cotația rapiței a avut un preț minim pe bursă din Paris de 361 euro/MT și o cotație maximă de 381 euro/MT.
Cotația rapiței pe piața fizică din România este puternic conectată la bursa din Paris în condițiile în care la Constanța marfa se tranzacționează deobicei cu discount față de cotația de pe piața bursieră din Paris.
Rapița românească alimentează industria Occidentală
Rapița românească este un produs ce are rolul de a alimenta în mare măsură industria a trei țări din spațiul comunitar.
Belgia, Olanda și Germania sunt cele trei destinații strategice de export pe care piața românească se bazează pentru exportul de rapiță.
Cele trei destinații au acoperit exporturi de 750.000 MT în primele trei luni ale sezonului, adică două treimi din cantitatea totală de rapiță exportată de comercianții de materii prime agricole prezenți local.
Volumul de rapiță românească exportat de România către aceste destinații în primele trei luni ale sezonului este cu 4% mai mare față de aceeași perioadă a anului de piață precedent.
Excedentul existent pe piața rapiței din România este generat de “țesătura” industrială insuficientă pe care o are mediul economic de procesare internă.
România procesează circa 350.000 MT de rapița pe sezon, adică 20% din totalul producției interne.
Spre comparație, Belgia – cea mai importantă destinație de export a rapiței românești – are o recoltă de numai 46.000 MT și un volum de procesare de 1.5 milioane MT/sezon, arată datele FEDIOL, organizația europeană a industriei de procesare de semințe și boabe oleaginoase.
Germania, la rândul sau, recoltează 4.3 milioane MT de rapiță și procesează de două ori mai multă marfă.
Rapița românească s-a tranzacționat pe parcursul acestei săptămâni la o cotație nominală medie de 360 euro/MT FOB (marfa livrată în port, încărcată pe vapor) în portul Constanța.
 
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: