Șeful cercetării europene de la DuPont Pioneer, despre producția de porumb din România

“Sunteti competitivi din cauza costurilor de producție mai reduse față de cele din Statele Unite sau cele din economiile Occidentale”

arlo-thomson-dupont-pioneer-romania-5911ba736e194.jpg

Gabriel Razi 09 mai 2017
Costul terenului arabil, nivelul arendei și costurile cu forța de muncă sunt câteva dintre elementele ce țin România în joc pe piața internațională a porumbului, deși productivitatea medie de pe piața locală este cea mai mică din Uniunea Europeană.
“Unul dintre avantajele României pe piață porumbului este costul de producție (mai redus - n.red) față de cel din Statele Unite sau față de cel din economiile din Vestul Europei. Cred că sunt mai mulți factori ce influențează competitivitatea precum costul terenului sau costurile cu forța de muncă”, a spus Arlo Thomson, șeful european al departamentului de cercetare al DuPont Pioneer, după un eveniment organizat astăzi în București.
Producția de porumb din România este un “univers” al paradoxurilor în condițiile în care fermierii locali însămânțează cea mai mare suprafață din UE cu acest produs, dar în același timp productivitatea medie este cea mai mică din spațiul comunitar.
Productivitatea medie a porumbului românesc este prognozată preliminar în sezonul 2017/2018 (octombrie 2017/septembrie 2018) la 3.9 MT/Ha, nivel cu 60% mai mic față de cele 9.8 MT/Ha calculate în prezent pentru piața americană, respectiv cu 45% sub media Uniunii Europene calculată acum la 7.3 MT/Ha.
“Un factor limitativ (pentru România – n.red) este și accesul la tehnologie sau irigații. Producitivitatea depinde în același timp și de resursele financiare disponibile. În Italia și Spania, spre exemplu, tot porumbul este produs în sistem irigat”, a spus Thomson, prezent la București pentru a prezenta tehnologia de ameliorare CRISPR-Cas, care va fi lansată comercial de americanii de la DuPont Pioneer peste trei ani.
Porumbul este, la nivel de economie, unul dintre cele mai rudimentare segmente din agricultura vegetală de pe piața locală în condițiile în care supra-fragmentarea alimentează apetitul pentru utilizarea de semințe de porumb salvate din recoltele precedente, o practică ce a dispărut în economiile mature în urmă cu patru decenii.
Din cele 2.4 milioane Ha acoperite cu porumb pe plan local, doar 70% sunt acoperite cu semințe hibride, restul suprafețelor fiind cultivate cu semințe salvate din recoltele precedente.
“Resursele de producție, precum condițiile climatice există (în România – n.red), sper că resursele financiare sunt acolo, dar fragmentarea va limita nivelul producției disponibile pentru piață”, a spus Arlo Thomson.
Economia românească reușește chiar și în aceste condiții să joace un rol pe piața internațională a comerțului cu porumb, numărându-se în sezoanele fără evenimente meteo majore printre primii zece exportatori de porumb la nivel mondial alături de jucători precum Statele Unite, Brazilia, Argentina, Rusia sau Ucraina.
Piața porumbului din România este o afacere de 1.5 miliarde de euro la nivel de economie în acest sezon, nivel similar cu cel din anul de piață precedent.
Afacerile cu porumb din România au pierdut 600 milioane de euro față de sezonul 2014/2015, respectiv 900 milioane de euro față de sezonul 2013/2014 în principal pe fondul reducerii prețurilor.
“Porumbul este un segment provocator în prezent ca umare a excesului de ofertă din piață și asta ține prețurile jos”, a spus Arlo Thomson.
Porumbul românesc se tranzacționa astăzi în portul Constanța la o cotație medie nominală de 163 euro/MT, cu 13 euro/ MT mai mult față de minimul sezonier înregistrat în primele zile ale lunii octombrie ale anului trecut, imediat după începerea oficială a sezonului comercial 2016/2017 (octombrie 2016/septembrie 2017).
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: